Post new reply

Narcotice in cultura romana  - OISTEANU

Multi nu cred ca ar fi existat misterii fara droguri.
-femeile foloseau suc de matraguna sa isi dilate pupilele fiind mai frumoase,mai atragatoare, ce a provocat numele plantei de belladonna.
-Plante toxice sau psihotrope in medicina populara romaneasca : matraguna, laur sau ciumafaie (datura), odolean (valeriana), mac, avrameasca sau veninarita, talpa gastei, cucuta, cornul secarei, maselarita
-Alexandri descria carciumari evrei ce comercializau vin amestecat cu ciumafai. Carciumarii romani puneau in butea de vin matraguna, ca oamenii nu mai plecau pana nu-si terminau banii. Cateva fire de matraguna puse in vin sau tuica asigura clientela.
-Socrate moare band suc de cucuta.
La plantele psihotrope diferenta dintre leac si otrava e data de doza folosita.

-Pliniu cel batran consemna ca in tinuturile pontice albinele culegeau nectar din floarea de rododendron si ca mierea produsa de ele continea mari cantitati de substante psihotrope. Mierea consumata producea nebunii colective sau chiar moartea.

Cornul secarei  e o ciuperca ce paraziteaza spicul secarei, culoare violet inchis.
Fenomene de efuziuni religioase colective sau fenomene erotice colective au fost provocate de consumul de paine infestata cu cornul secarei.
Painea cu neghina e acra si da ameteala si tulburari nervoase, galceava.

-Cantemir  :”dupa ore de dans ametitor dervisii cad la pamant, incep a scoate spume si raman mult timp ca scosi din minte. In aceasta stare il vad pe Dumnezeu.
Nu numai dervisii consumau opiu ci mai toti turcii. La turci nu e poet sau savant care sa nu ia opium. Opiul a fost echivalentul victorian al antidepresivelor.Sub opium nu incercam sa impartim cu nimeni bucuria. Cand fumezi opiu in doi e deja prea mult.
In timp ce vinul tulbura facultatile mintale, opiul, daca e luat cum trebuie, creeaza ordine si armonie mentala.
-Opiul in cantitati moderate creste curajul. Turcii luau opiu cand mergeau la razboi  pt tarie si cutezanta.  Dau opiu si cailor si camilelor cand li se par obosite.

“umblatorii prin fum “, kapnobataii- dansatorii si samanii geti care intrebuintau fumul de canepa pt a provoca transe extatice.
Dintre leacurile lui Zamolxe Platon aminteste fumigatia cu samanta de canepa.
-Cultul lui Dionisos era foarte popular caci era democratic, deschis atat barbatilor cat si femeilor, aristocratilor cat si plebei.
Cultul lui Zamolxis era elitist, ascetic. Rivalitatea dintre cele doua culte l-au facut pe Deceneu sa ii faca pe daci sa traiasca fara vin.
Iedera contine substante psihotrope, hederina, saponina..Mestecatul frunzelor si fructelor provoaca excitare. Vinul amestecat cu iedera. Nu da o betie ci o stare de tulburare, o uluire a spiritului la fel ca maselarita.
-“a avea fumuri in cap” a fi plin de fumuri – se refera la starea de zapaceala produsa de inspirarea fumului de hasis sau opium sau de la surplusul de incredere si de tupeu provocat de unele psihotrope.
-Pana la inceputul sec. 19, costumul boierilor era oriental ca si genul petrecerilor si mentalitatea institutiilor

In Peru mestecarea frunzei de coca dadea vigoare si potolea foamea. Si la romani fumatul era folosit sa potoleasca foamea.

Muscarita tanara e dulce si comestibila. Abia la maturitate devine toxica. Si psihedelica.
-Sunt droguri care excita simturile, altele care le amortesc. Droguri care cheama la pasivitate contemplativa, imobilism, solitudine si reverie (opium, hasis, eter; in timp ce trupul doarme, mintea zboara) si altele care indeamna la activitate, socializare (cocaina, marijuana, alcool)

Al. Odobescu a incercat sa se sinucida cu laudanum. S-a sinucis peste cateva zile cu o supradoza de morfina.
Fiind ca si Eminescu “disperat”, ravasit de suferinte”, descompus, aproape nebun, Emil Botta ca si Eminescu se narcotizeaza.
Hasdeu fuma enorm. Eminescu la fel si un cafengiu inrait
Macedonski a descris scene de sexualitate dezlantuita  de neconceput in literatura romana pana atunci. Primul care face apologia homosexualitatii.
Henriette Yvonne Stahl e singurul scriitor roman care a abordat narcomania ca subiect central in roman. (autobiografic)
Ion Vinea –el insusi narcoman
Ion Barbu isi administreaza cocaina impreuna cu prietenul sau Tudor vianu.
Ion Vianu, fiind psihiatru comenteaza : “efectul plin de voluptati al unui narcotic mental ce provoaca dependenta. Voluptatea de a gandi, de a simti functionarea mintii tale e o betie usoara. Cine a cunoscut aceasta intoxicare superioara nu se mai desparte de ea.”
Ion  Vianu e un timid si un  reticent, Ion Barbu e un donjuan seducator in serie , priapic, vesnic la vanatoare, incapabil sa treaca doctoratul ca Eminescu.
Despre relatia poetilor interbelici cu stupefiantele s-a vorbit putin sau deloc.
Tristan Tzara, Ion Barbu, Ion Vinea, Emil Botta

“Nu era un vis de tipul celui provocat de hasis, nici viziunile maladive provocate de opiu. Betia de eter mi-a produs un mod nou de a rationa, de a aprecia lucrurile in viata.. parca am gustat din fructul copacului cunoasterii, parca toate misterele mi-au fost relevate, eram sub imperiul unei logici noi, stranii si implacabile. Hoarde de argumente, rationamente ma invadau , rasturnate imediat de altele si mai puternice. Capul mi-a devenit un camp de confruntare a ideilor.” – Guy de Maupassant

-Inecul, morfina sunt de obicei mortile oamenilor obositi. Sa te azvarli sub rotile trenului, sa te impusti cu revolverul, sau sa ungi franghia cu sapun sunt mortile disperatilor plini inca de temperament nesatisfacut..al freneticilor.

- unii au innebunit pt ca au incercat sa invete prea mult , unii sunt mai “grei de cap”. Nu toti pot intelege integralele. Daca incearca prea insistent si nu au capacitatile necesare incep durerile de cap si nebunia.  Unii au talent la desen altii nu, altii au talent la muzica altii nu. La fel cu drogul, daca unii au innebunit e pt ca s-au apucat de ceva care nu era pt ei. Drogul e un instrument de autocunoastere perfect. Dar nu e pt oricine. Unii pot bea mult fara sa se imbete, altii se imbata dintr-o boaba de strugure. Lucrurile trebuie nuantate. Nu poti acuza drogul ca fiind diabolic. Atunci si cutitul e diabolic, orice meserii cu risc .

Denumiri comerciale ale substantelor psihoactive.-Veronal,Luminal,Cloroform,Valeriana,Penetral, Passiflorina Psichoflorina
Macul, matraguna, tutunul, iedera,cactusul peyotl, cafeaua
-Exista o legatura intre respiratie si starile mentale. Hiperventilarea da simptomele din respiratia psihotropica- te poate duce in stari transpersonale
Hipooxigenarea provoaca un fel de ebrietate si halucinatii.
-Retinerea indelungata a respiratiei duce la o crestere a dioxidului de carbon in sange si permite patrunderea in constiinta a experientelor vizionare. La fel cantul monoton al samanilor, psalmodierea calugarilor, nesfarsita intonare de sutre  a budistilor. Stari halucinatorii apar si la navigarea cu balonul, la pilotii care nu poarta masca si la alpinisti care urca peste 2500 m. Doctorii vorbesc de erectia si ejacularea care se produc la unii spanzurati.
Asfixia e o perversiune, un comportament sexual deviant, sadomazochist prin care partenerii isi sporesc performantele sexuale si placerile erotice prin sufocarea provocata.

Starile betiei mescalinice, experimentate de Aldous Huxley au fost descrise de Dr. timisoarean Eduard Pamfil asistat de 2 colegi psihiatri : transpiratie , tremuraturi, explozii luminoase cromatice sub pleoape, auditii colorate, depersonalizare, nu exista simturi, totul e inlocuit cu un supersimt, timpul nu exista, e inlocuit de ceva pluridimensional infinit mai bogat, e un fel de calatorie fantastica.
Cioran :” am cea mai mare indulgenta si compatimire pt betivi, drogati si desfranati. Viciile emana din adancul nostru, sunt sinele nostru. Nu ne putem lecui de ele fara sa ne distrugem. Un om intreg ar trebui sa aiba curajul de a incerca toate viciile macar din curiozitate.”   
“ A gandi inseamna a exagera”   -Cioran

Eugen Ionesco : “cu adevarat fericit nu am fost decat cand am  fost beat. Din pacate alcoolul ucide memoria si n-am pastrat din euforiile mele decat amintiri incetosate”
“Frica asta cumplita, panica asta. La caderea noptii navaleste peste mine. Doresc singuratatea  dar nu o pot suporta. Un pahar de vin si frica dispare”
“Mie, alcoolul si tutunul mi-au anesteziat, macar pe moment, angoasa in fata mortii”
“Mi-e frica. Nu prea stiu bine de ce. Nu ma simt in largul meu in viata, printre oameni, asa ca mai trag un pahar de vin. Asta ma calmeaza, ma face sa uit. Sunt foarte obosit, de ani si ani de zile. Mi-e greu si sa imi trag trupul pe picioare. Asta-i neurastenie alcoolica. Melancolia bautorului de vin.”
“ De ce tu esti vesel si scrii texte triste, si eu sunt trist si scriu texte vesele?” intreaba Ionesco pe Cioran

Bacovia: “singur singur singur, vreme de betie,/i-auzi cum mai ploua/ce melancolie..
Voltaire :” cheia plictisului e sa vrei sa spui totul”

Sevrajul

Nevoia de drog napadeste totul, ca dragostea, ca raul de mare. Mai intai te ia un fel de rau, dupa care lucrurile se inrautatesc. Serpuiri electrice, sampanie in vene, sifoane inghetate, crampe, sudori la radacina parului, gura incleiata, muci, voma, lacrimi. Curajul nu foloseste la nimic.
Daca te-ai invatat odata cu morfina, lipsa ei e atat de chinuitoare incat nimeni nu ar indura moartea aceea lenta. Fiecare minut isi are chinul lui. Simti cum iti bate inima din ce in ce mai rar, cum aerul patrunde tot mai greu in plamani, sangele se ingreuneaza ca o otrava, o vuire in sange care te asurzeste, ochii ti se impaienjenesc, nu mai vezi.. o durere intolerabila in tot corpul.
A trai cu narcotice, a te simti ca zeii nu e un dar gratuit. E un pret care trebuie platit. Adam si Eva au muscat din arborele cunoasterii- li s-au deschis ochii si au ajuns ca dumnezeu cunoscand binele si raul . Pretul platit a fost alungarea din rai.

-plantele sacre favorizeaza nasterea sentimentului religios.
-miceliumul e internetul naturii
-principiul activ al amanitei omoara musca
-Platon spune ca dincolo de aparentele acestei lumi iluzorii, exista o lume ideala, o lume a ideilor, eterna. Dupa milenii inca se discuta de teoria lui.

Osho –despre droguri

-daca interzici ceva , el va creste in valoare si va deveni interesant. Guvernul ar trebui nu sa interzica drogurile, ci sa faca prin Oamenii de stiinta droguri mai putin periculoase. Oamenii merita drogurile. Cateva ore sa se poata relaxa, sa uite ce le face sotia, seful, copii, viata e grea pt toti. Chiar in spitale sub observatie ar trebui permis. Neinterzise, n-ar mai fi atat de atractive, de nocive , facute prin contrabanda, fara igiena etc. Experienta ar fi mai adanca, mai sanatoasa, si mai putina ura si violenta.
-in centrele de yoga ele sunt interzise caci meditatia e tot o forma de drog, experimentezi stari largite de constiinta fara pericole si starea de constienta ramane, martorul nu dispare. Meditatia iti da o mare liniste pe care drogul o disturba. Daca statul ar face din drog un medicament, ofera omului o sursa de relaxare. Duminica dimineata nu mai merge la biserica, poate face un „trip” cu efecte mai bune  in spiritualitate.