Biologul Rupert Sheldrake acuza stiinta ca este dogmatica

Biologul Rupert Sheldrake, repune în discuţie bazele cercetării fundamentale.

El afirma ca postulate vechi de secole împiedică cercetarea, ca stiinţa şi-a pierdut din vigoare, din curiozitate. O ideologie dogmatică, un conformism bazat pe frică şi multe inerţii instituţionale inhiba creativitatea  
A crede că ştiinta deţine toate răspunsurile este o mare iluzie.
Sistemul de credinţe care guverneaza gândirea ştiintifica este o ideologie din sec. 19

Cele 10 dogme ale ştintei moderne

- Ştiinta e fondată pe aserţiunea că toată Realitatea este materială.
- Constiinta este un subprodus al creierului.
- Materia este fără constiinta.
- Evoluţia nu are scop.
- Dumnezeu nu există.

Crezul ştiinţific  -10 credinţe fundamentale considerate ca evidente:

1. Totul e în esenţă mecanic. suntem mai mult maşini complexe decât organisme vii capabile de intenţii, dotati cu creier ca ordinatoarele programate genetic.
2. Materia e inconstienta, nu are viaţă interioară, subiectivitate. Constiinta umană este o iluzie produsă de activitatea creierului.
3. Cantitatea totală de materie şi de energie rămâne constanta (cu excepţia Big Bang când toată materia-energie a apărut subit).
4. Legile naturii sunt imuabile. Ele sunt azi ceea ce erau la început.
5. Evoluţia nu are nici scop, nici direcţie.
6. Orice moştenire biologică este materială, purtată de bagajul genetic, Spiritul este situat în cap, constiinta este rezultatul activităţii cerebrale. Când priviţi un arbore, el nu este „afară”, ci în capul vostru unde este reconstruit.
7. Amintirile sunt stocate de creier şi dispar, în momentul morţii.
8. Fenomene inexplicate ca telepatia sunt doar iluzii.
9. Medicina mecanicistă este singura eficace.

„Rupert Sheldrake are cercetări în parapsihologie, teoria câmpurilor morfice, ce stau la baza funcţionarii sistemelor vii. Tratată cu ostilitate, teoria lui Sheldrake a fost dovedită printr-o serie de experimente deosebite, care revelau transmiterea de informaţii la generaţii de şoareci de laborator, prin aceste câmpuri, datorata unui fenomen de rezonanţă morfogenetică, un feedback ce afectează un grup.
Crede in ideea că Universul este un organism viu. Universul se extinde, se dezvolta şi noi forme şi structuri apar. Este mai mult un organism viu, decât o maşină. Conceptul Gaia, personificarea unui Pamant viu.
Defineşte câmpul morfogenetic ca o bază de date universală, aflată la dispoziţia fiinţelor vii,  mentale, accesul concomitent la aceste înregistrări explica cazuri de inventatori ce au dezvoltat soluţii aproape identice, în condiţiile unei izolări geografice. teoria seamănă cu inconstientul colectiv a lui  Jung.  Câmpurile morfice conţin informaţii pt a modela, forma fizică, comportamentul individual şi de grup, similara cu noţiunea de arhivă akashică - o bibliotecă a tuturor experientelor şi memoriilor înregistrate de fiinţele umane în cursul vieţii - popularizat în occident de Blavatsky sau Rudolf Steiner.

-un câmp informaţional universal explica fenomene ce dovedesc localizarea extracorporală a memoriei umane. Senzaţia de a fi privit, în artele marţiale, „haragei”, folosit de niponi şi în intercomunicarea personala. Haragei- a percepe ameninţări indirecte şi a anticipa mişcările oponentului, chiar dacă nu se află în câmpul vizual.
- „reviste de specialitate” -oficiile pt invenţii şi mărci - funcţioneaza  numai ca cenzori oficiali.