1

Topic: Tehnici de invatare / memorare

Despre Gindire

1. Modul in care Gindesti - E TOTUL - incearca sa fii pozitiv
2. Decide clar care sunt idealurile tale in viata - si mai ales fii constant
3. Fa ceva in fiecare zi care sa te apropie de aceste idealuri
4. Niciodata nu inceta sa inveti - orice; mai ales ceva care te apropie de idealurile tale
5. Fii persistent - munceste mult la a infaptui aceste idealuri
6. analizeaza detaliile - in intelegerea detaliilor sta o mare parte din succes
7. Concentreaza-ti toata energia, timpul si banii in a infaptui ce vrei sa faci
8. E foarte bine sa fii diferit, sa ai idei diferite de ale altora
9. Comunica cu cei din jur - fii intelegator cu oamenii, cu angoasele lor.
10. Ramai onest si responsabil pt ca altfel 1-9 nu conteaza

ÎNVATAREA SI MEMORIA

A. Tofler: “Analfabetul de mâine e cel care nu a învatat cum sa învete”
învata din experientele tale sau ale altora, economisind timp, bani si efort.
- Constientizarea- dupa ce materialul e partial cunoscut poate fi asociat cu ceva înrudit.
- Dupa întelegerea informatiei urmeaza repetarea ei pt stabilizare (asimilare).
- Un material necunoscut va fi învatat mecanic
Repeta materialul în contexte diferite pt a mari durata de ramânere în subconstient.

*  ochii primesc de 6 ori mm informatii decât urechea.
*  Cuvintele auzite se retin 20%, cele scrise 30%, cele auzite, vazute, scrise si pronuntate sunt retinute în proportie de 70%,
* E esential ritmicitatea învatarii, învatarea regulata, durata învatarii zilnice
* Învatarea are succes când e consecventa, staruitoare, constanta si functie de interesul aratat (motivatie, automotivatie)

MEMORIA

Memorie bogata, asociatii mai multe. Asocierea= legaturi între imaginatie si memorie.
-Se memoreaza bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput.
-Memoria e mai buna cand creierul se afla într-o activitate mai intensa.
-Trebuie sa fim preocupati, framântati cu o tensiune interioara.
-Retinem mai bine ce ne mira, ne sperie, ne face sa râdem ,ne face curiosi.
-Actiunile care solicita atentia se scriu în memorie.
-Dezvoltarea memoriei prin reamintire, memorari si reproduceri la intervale diferite.
-Succesul genereaza succes; dupa un esec necorectat urmeaza un altul
-În învatarea în asalt se uita 60-75% din cunostinte dupa 2 zile. pt prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ce s-a învatat în prima zi.
- daca repetitiile sunt prea rare apare uitarea.
- Repetitii dese fara pauza duc la inhibitie . Trebuie sport/somn.
- Privarea de somn slabeste memoria. Insomnii lungi duc la depersonalizare.
-de la un prag, memoria nu mai înmagazineaza fara repaus sau somn.

îmbunatatirea învatarii:
1.Zilnic învatati, chiar când nu aveti timp sa rezervati 10 minute învatarii.
2.Daca entuziasmul a scazut temporar/sunteti bolnavi/ obositi nu fortati, dar nici nu renuntati la învatat; se va studia ceva usor
3.învatati mai putin si mai bine decât mult si superficial.
4.poti învata mai multe discipline în acelasi timp când informatiile se potenteaza reciproc
* noile cunostinte ramân în intelect dacă intra într-o conexiune structurata cu vechile cunostinte. E necesara gruparea, aranjarea cunostintelor
Asocierea se numeste ancorare, reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat

Super Tehnici de memorare   
2. Nu sta serios!  Pune-ţi gândurile în jurul ideii centrale.
3. Liberă asociere.  Pe masură ce îţi vin ideile, scrie-le pe liniile de legătură cu centrul.
4. Gândeşte cât de repede poţi.
Vino cu multe idei. Transpune-le în cuvinte, imagini, coduri sau simboluri.
5. Nu există limite. Utilizaţi orice culoare, markere, creioane, etc.
6. Hai, hai, hai...
Păstraţi-vă mâna în mişcare. Dacă nu mai aveţi idei trasaţi linii simple şi creierul va găsi ideile pt a le asocia cu liniile.
7. Adaugă relaţii şi conexiuni.

Tehnicile de învatare

Tehnica notitelor: subliniaza cuvinte cheie, încercuiri, culori.
- Invata 50 de minute, pauza de 10 minute, cca 3-4 sedinte zilnic.
- Învatare prin conversatie. - Reproduceti textul cu propriile cuvinte.
- Rasfoire, întrebari, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitulare.

Analiza. Informatii complicate se împart în parti, eliminând ce se repeta sau e fals.
Sinteza. sa devina obicei prezentarea informatiilor sintetic, corect, integral.
Comparatia. Se alatura 2 fenomene stabilindu-se asemanari si deosebiri. imprimarea, stocarea si reamintirea însotita de verificare si corectare a informatiei memorate.

- când înveți amintește-ți sa respiri adânc și sa bei multă apa.
Când nu respiri, eliberezi adrenalina și intri în răspunsul lupta sau fugi

Tipare de învăţare

   MS-mintea subconstienta
-Toate abilităţile, au aceeasi cale de învăţare: repetiţie, asociere şi emoţie.
-Când repeţi mult un comportament, mintea subconstienta  dezvolta un traseu pt acel comportament.
-acţiunile sunt mai puternice decât cuvintele.
-subconstientul lucrează cu asocieri; când un comportament este asociat cu altul se crează o legătură care sporeşte puterea comportamentului. Fumătorii nu-şi pot bea cafeaua fără țigară . Prin asociere, un comportament devine automat factor declanşator pt un altul.
-Emoţia e principala formă de comunicare a subconstientului cum e raţiunea, gândirea pt mintea constienta. Emoţia ajută mintea să facă diferenţa între informaţii şi experiente importante si cele fără valoare.

C. PRACTICA CITIRII RAPIDE   

2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare).
1-2 saptamâni: se citesc doua cuvinte concomitent;’ 
1-2 saptamâni: 3 cuvinte cu sesizarerea ideii;
.1-2 saptamâni: jumatate de rând cu doua puncte de sprijin;
.1-2 saptamâni: un rând la o privire pe centrul lui fara deplasarea laterala a ochilor;
-materialele pot fi reduse cu 50-75% . Excesul de cuvinte e o regula.

2. Metoda Lozanov
- respiraţia şi muzica favorizeaza invaţarea.
Există 6 principii majore care stau la baza învăţării accelerate:
1. gandire pozitiva,
2. Relaxarea ~ informaţia e rapid şi fără efort absorbită.
3. Desenarea unei hărţi mentale a informaţiilor ce urmeaza să le asimilezi.
4. mediul înconjurător reprezintă mesajul. Muzica, ritmul, jocul, stimulii vizuali sunt parte din procesul de învăţare.
5. ia o pauză , permite subconstientului să absoarbă Informatia evaluata. Se folosesc stimuli audio-vizuali.
6. Somnul e urmat de jocuri, puzzle sau activitati prin care se revede ce a fost învăţat în ziua precedentă.  Dormi după fiecare episod de învăţare. Somnul ajută creierul să asimileze lucrurile noi. Ca o restartare a unui calculator care permite să înregistreze modificarile dupa o instalare de program.
7. influenţa muzicii asupra actului învăţării.
“Muzica e mediatorul dintre viata simturilor si viata spiritului” - Beethoven.
-Plantele cresc către sursa de sunet a muzicii clasice. Unele plante au ajuns să se încolăcească în jurul difuzoarelor. Plantele au înflorit.
-puterea imag. vizuale. Crearea de ancore de care amintirile pot fi "agăţate

Motivaţia pt a învăţa

Invatarea pt viata cu motivatie interioara împiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza în functie de idealuri
- Motivatia e cauza interna a comportamentelor si actiunilor
Trebuie să ai un motiv care să-l indemne să inveţe. - Oamenii au motive pt tot ce fac sau pt modul cum se comportã- oamenii lucrează mai productiv cînd sînt motivaţi.
- Supramotivarea determina o mobilizare energetica maxima si o tensiune emotiva ce pot produce blocaj psihic, stres, iar in final se poate ajunge la esec.
- Submotivarea conduce la o insuficienta mobilizare, la tratarea superficiala a sarcinilor iar in cele din urma rezultatul e nerealizarea scopului propus.

-Creierul e un muschi-trebuie să-l exersezi sau nu se va dezvolta mai mult decât e nevoie.
Mintea e ca un copac care crește, nu ca un borcan care se umple.
-profesorul nu trebuie sa predea, ci sa furnizeze un mediu care sa conduca la invatare.
- atitudinea faţă de invăţătură la copil se schimbă şi nu o singură dată.
-Dragostea pt invăţătură se educă.

- Entuziasmul profesorului motiveaza elevul. Pareti plictisit,apatic, elevii vor fi la fel.
-dorinţele împlinite dau un grad de motivare, neîmplinite produc tensiune (fizicã, psihicã), conducându-l spre satisfacerea acelei nevoi şi, implicit, reducerea tensiunii.
- Neinvatarea deriva din insuccese, lipsa aptitudinilor pt o materie si sustinerii morale

Strategii pt captarea atentiei
  - inceperea predarii printr-o anecdota
  - organizarea cunostintelor in scheme care evidentiaza legaturile dintre concepte
  - utilizarea analogiilor pt intelegerea cunostintelor noi.
  - lasa elevul sa-si defineasca singur obiectivele ; sa fie precise, pe termen scurt
  - sa evite crearea de situatii competitive in care ei nu pot decat sa piarda ;
  - sa nu le faca observatii in fata colegilor ;
  - sa evite a-si exprima dispretul atunci cand ei esueaza ;
  - sa manifeste interes pt reusitele lor.
Curiozitatea , „recompensă” şi „pedeapsă”. Oamenii sînt curioşi, caută noi experiente, „savurează” învăţarea unor subiecte noi, găsesc plăcerea în a rezolva puzzle,

Atentia si patologia ei

-Atentia tine de instinctul de conservare. a fi atent e un avantaj in lupta pt viata.
-2 tipuri de atentie: una spontana, naturala, cealalta voluntara.
- Omul, ca animal, da atentie spontan lucrurilor care il intereseaza, produc placere, neplacere. O portareasa spontan da atentie barfelor; pictorul e atras de un rasarit ;
- Oamenii absorbiti de o idee sunt distrasi. Par incapabili de atentie tocmai pt ca sunt extrem de atenti. -Cazurile patologice ale atentiei :
- hipertrofia atentiei - ideile fixe. -predominarea absoluta a unei stari, neputand fi expulzata din constiinta; sa fi urmarit de o arie muzicala / de o fraza ce revine obsesiv, fara un motiv anume.
- orice om are o idee dominanta care ii regleaza conduita: placerea, banul, ambitia, mantuirea sufletului. Aceasta idee fixa se transforma in final intr-o pasiune fixa. Transformarea atentiei spontane intr-o idee fixa, patologica, e clara la ipohondri.
-atrofia atentiei - atentia nu se poate mentine si uneori nici constitui. La idioti, imbecili, dementi, formele atentiei nu se constituie sau apar doar sporadic.

Planificarea muncii

-"Daca gasesti justificari pt limitele tale, o sa le ai intr-adevar".
-Daca construiti o casa, faceti un proiect. Daca faceti afaceri, pregatiti un plan de marketing. Daca faceti o calatorie stabiliti un itinerar. -Daca doriti sa atingeti o performanta sportiva urmariti un program de antrenament.
-uneori un individ dotat (sau norocos) poate obtine rezultate "improvizand". Totusi nici un proiect complex nu a fost dus la bun sfirsit fara o atenta programare prealabila.
- O planificare atenta mareste cu mult sansa de a reusi. "arta" succesului presupune un algoritm destul de simplu:
1. a hotari obiectivul; 2. a face un plan pt atingerea lui;
3. pui "la lucru" toate fortele, ambitia si rabdarea pt indeplinirea ac. plan.
-Obiectivele propuse pe termen scurt si mediu, la inceputul fiecarei zile/saptamani, ar trebui sa ne ajute in parcurgerea unui nou segment pe calea indeplinirii misiunii .
Ac. e secretul satisfactiei pers.. Acordul actiunilor cu drumul catre indeplinirea misiunii det. o stare de bine, disonanta dintre obiectivele pe care ni le stabilim si misiunea pers. e principalul motiv de insatisfactie.

-Verificarea lecturilor: ne simţim mai bogaţi, mai umani, după o carte?
-E inutil să citim sute de cărţi care nu spun nimic, nu emoţionează,nu ne îmbogăţesc. cartile inutile se recunosc după 10 pag. prin fluviul mediocru de fapte nesemnificative, mediocritatea analizelor, şi limba literară lipsită de orice valoare.
- citim să aflam lucruri noi. descoperim cărţi care ne ajută să înţelegem; cărţi care îndeamnă, la gândire, la reflecţie.
Iorga: „Idealul ed. e să dezv. ce există ca înclinaţie în om şi să nu încerci a-i da însuşiri ce nu se găsesc, ca pct de plecare în însăşi fiinţa lui”

Invatarea e direct proportionala cu concentrarea atentiei.
Accentul pe lucrurile mai dificile sau mai putin interesante.
Incepi temele acordand prioritate celor mai dificile/plictisitoare. ai mai multa energie la inceput.
Satisfactia de a fi incheiat cea mai dificila sarcina va motiva sa continui sa inveti.
A folosi repetitia ca metoda de fixare a informatiilor pe tot timpul anului scolar, de evaluare si recapitulare periodica a materiei.

Ierarhia nevoilor elaborată de A. Maslow

Satisfacerea necesităţilor de la un nivel inferior, influenţează nivelul imediat următor. Elevii n-ar fi pregătiţi să înveţe, dacă nu-şi satisfac nevoile de nivel inferior, fiind, de exemplu, flămînzi.
- activităţi stimulative evita plictiseala. În situatii plictisitoare vor învăţa doar de: frica, presiune, ameninţare (statutul profesional, prestigiu social etc.) Un mediu menţinut prin astfel de motive e, de regulă, stresant şi tensionat.
-Cand educatia e eficienta elevul capătă Încredere în sine şi în profesor. elevul obţine Satisfacţia, care asigură continuitatea procesului de învăţare.
-Satisfacţia elevilor e intensificată prin celebrarea reuşitelor.
-Recunoaşterea succeselor , public şi particular, consolidează comportamentul care au asigurat obţinerea succesului.
-Stimulaţi permanent curiozitatea folosind probleme care invocă mister

Piramida maslow

-trebuinte fiziologice (hrana, apa,sex,odihna) ;
-trebuinte de securitate (aparare, protectie,echilibru emotional) ;
-trebuinte de iubire si apartenenta la grup (a fi acceptat, a oferi si primi afectiune );
-trebuinte de stima de sine ( prestigiu, aprobare si pretuire,de a atinge obiective) ;
-trebuinte cognitive ( a intelege, a cunoaste, a explora, a descoperi );
-trebuinte estetice (trebuinta de frumos,de ordine,de simetrie,de armonie );
-trebuinte de autorealizare si de valorificare a propriului potential  .
  -o trebuinta superioara se exprima cand sunt satisfacute, macar partial, trebuintele de nivel inferior ; cu cat o trebuinta se afla mai spre varf, cu atat ea e mai specific umana, satisfacerea ei produce multumire, o tensiune placuta in organism.

- orice copil are inclinaţii innăscute pt un anumit obiect de studiu.
- Cel mai puternic ridica interesul cognitiv la invăţătură profesorul.
- Mentineti standarde ridicate, dar realiste.
-Daca te comporti csc te-ai astepta ca elevii sa fie muncitori si interesati de curs-  probabil o sa se intample acest lucru.
- Ajutatii sa isi stabileasca propriile teluri. Incurajati performanta: note, teste sau teme.
- Invatati-i sa se autocritice, sa-si analizeze munca, sa isi acopere lipsurile.
- Evitati sa creati o competitie acerba intre elevi. Intrecerea produce anxietate
- Reduceti tendinta elevilor de a se compara intre ei.
- nu criticati in public un elev , isi va pierde increderea in sine.
- Fiti entuziasmati in legatura cu tema propusa.
- Curiozitatea elevilor trebuie starnita prin elem. de noutate,
-a ucide înseamna si a distruge o parte din viata unui organism.
- Un prof. excesiv de critic si exigent distruge în ei bucuria de a participa la cursuri si seminarii, anihileaza atractia naturala pt materia pe care o preda si le creeaza un sentim. inutil de teroare în preajma examenelor.
-cresterea performantei e proportionala cu intensificarea motivatiei numai pana la un punct ; dincolo de care urmeaza stagnarea sau chiar regresul.